Prea de tot

Just another WordPress.com weblog

Orasul fara pic de lipici

with one comment

Revolutia tehnologica a ultimilor ani a anuntat, pripit si cu entuziasm, moartea hartiei imprimate. Ecologistii fanatici s-au declarat extaziati de abandonul hartiei, iar investitorii platformelor web si-au deschis nenumarate conturi. Hartia a murit! Eroare! Traiasca hartia! Advertisingul nu se poate limita la online. Indivizii se ipostaziaza in nenumarate forme, in toate ramanand potential client. Pieton, sofer, biciclist – bipezi dotati cu ochi, deci care vad. Deci afise stradale sa fie!

Concert Florin Salam, Concert Tudor Gheorghe, Lacul lebedelor pe gheata, Filarmonica din X, Diana Vass si Concert Michael Bolton. Stau aliniati pe pereti, garduri, stalpi, copaci, privind entuziasmati la trecatorul care, in cele mai multe dintre cazuri, are ochii functionali si, inevitabil, curiosi. Iar ochii alearga, fara voia lor, peste zeci de afise confuze, lipite cu suprapuneri si cu mazgalituri sugestive pe fata/corpul personajului.

Dinamica perindarii afiselor este direct proportionala cu puterea lui Dan Bursuc (asa este scrijelit pe majoritatea posterelor ce anunta spectacole din garda balcano-manelistica), teatrului Palatul Copiilor, Operetei Bucuresti ori Circului Globus. Fiecare dintre initiatorii unui astfel de spectacol-eveniment sunt egali vinovati in fata Bucurestiului de spoire hada si necontrolata. Prejudecatiile cu privire la cultura civilizatoare ne par anulate in fata cioburilor de hartie ce raman lipite pe oras dupa ploi. Spectacolele trec, afisele raman, Bucurestiului i se mai aduce un pic de minus-valoare. Goana dupa spatiu publicitar lipsit de facturare este un pic agasanta – afisele sunt acoperite de alte afise, iar exercitiul publicitar devine o competitie a lipitorilor profesionisti.

Reglementarea acestui tip de marketing este stricta. Aplicarea, din contra. Sunt prevazute amenzi, iar organul comunitar intitulat politist trebuie sa le aplice. De unde suspiciunea noastra cu privire la inaplicarea regulii? Pai de la afise. Un sistem articulat si eficient de aplicare a amenzilor are drept consecinta fireasca combaterea comportamentului sanctionat, insa Tudor Gheorghe zambeste inca alaturi de Sorinel, Salam si Malaiele. Suntem sceptici spre convinsi ca amenzile nu sunt aplicate.

A petici Bucurestiul cu hartie nu este o solutie nici pentru vanzari si nici pentru oras. Precum precupetele ce isi aduc la piata oulele de curte infasurate in ziar, Bucurestiul pare infofolit in straturi celulozice indezirabile si perisabile. Nu stim ce opineaza dl. Tudor Gheorghe ori dl. Malaiele, spre exemplu, cu faptul ca spectacolele in care performeaza sunt anuntate cu atata agresivitate estetica si salbaticie. Cert este ca bucuria initial proclamata a mortii hartiei imprimate este convertita in ingrijorarea ca afisele omoara.

Anunțuri

Written by Irina Zamfirescu

Iunie 18, 2010 la 9:47 am

Un răspuns

Subscribe to comments with RSS.

  1. Foarte bine observat si spus!

    Gabi

    Octombrie 13, 2010 at 1:03 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: